Simt un gol infinit în mine..parcă numai am suflet...mă tot întreb de ce doar mie îmi pasă? de ce doar eu pun suflet şi mă consum..de ce aud de fiecare dată: TU eşti de vina?
De ce voi vă credeţi perfecţi/perfecte dar de fapt nu sunteţi?
Greşesc de multe ori recunosc,v-am arătat câtorva că şi eu pot fi rea si indiferentă aşa ca voi.. ce am primit? asta: Eşti a dracu, fitoasă,cu nasu' pe sus etc etc.
Nu cred că aţi înţeles faptul că nu-mi pasă ce spuneţi voi..părerile voastre de căcat şi ura asta exagerată care îmi provoacă scârbă..Tind să cred că unii din voi nu sunteti normali.Aveţi ceva probleme,cu siguranţă.
Am pierdut multe persoane din orgoliu,dar nu regret.Îmi place să cred că de fapt nu mă meritau.
Dacă te.am scos din viaţa mea, am făcut.o pentru totdeauna..nu.mi mai pasă de tine si nu am de gând să iţi fac vreun rău,aşa cum faci tu.
Mă uit în spate şi îmi pare rău că v-am lăsat pe unii/unele să îmi intraţi în suflet aşa usor..am făcut cea mai mare prostie,trebuia să vă ţin la distanţă şi să nu intru în amănunte cu voi, era suficient să ştiţi doar esenţialul.
Şi să fie clar!Când eu am pus punct..asa rămâne..numai întorc capul..
Acum sunt capabilă să îi îndepărtez pe mulţi din jurul meu..fără prea mare greutate..pentru că m-am săturat şi consider că am tot dreptul..
De acum nu îmi mai pasă de toţi şi toate..doar câteva persoane care merită cu adevărat.Le ştiu eu şi e de ajuns.
